Un bogat bancher evreu isi insoara baiatul.
– Simon, fiule, maine zburam la Tel Aviv pentru nunta ta. Imi dau brusc seama ca nu ti-am spus multe lucruri despre viata. De maine vei fi impreuna cu sotia ta, trebuie sa stii unele lucruri. Uite, spre exemplu, cunosti degetele de la mana?
– Sigur, tata, degetul mare, aratator, mijlociu, etc.
– Nu, fiule, stai sa-ti explic: exista degetul calatoriei, al directiei, al placerii, al casatoriei si al distinctiei.
– Ah, nu stiam asta, tata.
– Degetul calatoriei este degetul mare, care iti permite sa faci autostopul; degetul directiei: indexul, il intinzi ca sa indici un anumit lucru; degetul casatoriei: inelarul, pe care pui verigheta, iar degetul distinctiei: cel mic, pe care-l ridici cand bei cafea.
– Am inteles, tata, dar ai uitat degetul placerii.
– Ah, Simon, l-am lasat pe cel mai bun la sfarsit. Degetul placerii este degetul mijlociu, cel mai lung si mai frumos pentru placere, fiule il umezesti cu limba si numeri bancnotele.